Blog

Metale grele în pigmenții folosiți în dermopigmentare

Mai mult sau mai puțin plăcută materia didactică chimia, care nu a fost mereu pe înțelesul tuturor, ne-a învățat că se împarte în două mari categorii: CHIMIE ORGANICĂ și CHIMIE ANORGANICĂ. Ce înseamnă asta?

Pe scurt, chimia organică se ocupă cu studiul structurii proprietăților, reacțiilor de sinteză sau de descompunere a compușilor organici (hidrocarburi formați din carbon și hidrogen, precum și o gamă largă de derivate ale hidrocarburilor – oxigen, azot, sulf, halogeni sau bor). Chimia organică este prezentă oriunde în jurul nostru, fiecare organism viu este constituit din compuși chimici organici (proteine din mușchi, păr, piele; AND-ul care controlează moștenirea genetică, etc.), hrana pe care o consumăm și medicamentele pe care le folosim îi conțin de asemenea.

Chimia anorganică, în schimb, studiază proprietățile elementelor chimice (metale și nemetale) și a compușilor anorganici (oxizi, acizi, baze anorganice și săruri). Interpretarea compușilor anorganici are aplicații extrem de diverse în industria chimică prin studiul catalizatorilor, polimerilor, pigmenților, surfactanților, combustibililor, etc.

În articolul de astăzi alegem să vorbim despre compușii anorganici, mai exact despre OXIZII care se utilizează ca și coloranți în compoziția organică a pigmenților folosiți în dermopigmentare.

În cadrul Cursului Acreditat de Dermopigmentare aveți ocazia de a stăpâni arta machiajului semi-permanent fiind reprezentată de tehnica de colorare cu pigmenți organici care sunt introduși în straturile superioare ale epidermei sau Cursul de Pigmentologie pentru a vă completa perfect noile aptitudini de dermopigmentist oferite de Start Academy, cursuri ce sunt susținute de traineri specializați.

Majoritatea întrebărilor cititorilor sau chiar ale cursanților ne-au făcut să deschidem acest topic și să explicăm mai amănunțit procesul:

1.Există metale în gamele de pigmenți actuali folosiți în machiajul semi-permanent?

          Da, există. Proporția gamelor de pigmenți ce conțin oxizi de fier este una majoritară de aproximativ 90%. Statisticile mondiale raportează anual, consumul general de pigmenți, pe bază de oxizi de fier ajunge la 800,000 de tone, în timp ce consumul altor tipuri de pigmenți, precum cei organici, se situează sub 200,000 de tone.

2. Culoarea pigmenților anorganici este dată de metale?

          Este adevărat deoarece oxizilor de fier (Fe2O3 și Fe3O4) le lipsesc molecula de carbon și sunt prin urmare compuși anorganici, formați din metale inerte de proveniență naturală. În urma procesului de sintetizare, se elimină contaminanții toxici aflați în metalele ce oferă culoare și astfel mineralele pot fi folosite în calitate de coloranți, implicit pigmenți semi-permanenți.

          Exemple:

Galben – oxid de fier (77492);

Roșu – oxid de fier (77491);

Alb – dioxid de titan (77891).

3. Sunt toxici pigmenții ce conțin metale?

          Nu sunt toxici pigmenții ce conțin metale dacă producătorul gamei de pigmenți respectă cantitatea legală de oxizi, dar mai ales îi exclude pe cei interziși (mercur, plumb, seleniu, arseniu, etc.). În acest caz, pigmenții pot fi folosiți fără riscuri.

           Însă, există branduri de pigmenți ce nu respectă 100% legislația europeană din punct de vedere al cantităților legale de metale incluse în pigmenți. Din fericire, aceste game nu pot fi comercializate legal pe teritoriul României. Deci, atenție de la cine cumpărați pigmenții!

4. Pigmenții organici sunt naturali?

          Fals! Pigmenții organici sunt făcuți din compuși chimici sintetizați (se poate solicita în cadrul Cursului Acreditat de Dermopigmentare, inclusiv Cursului de Pigmentologie marca Start Academy lista de culori organice certificate de FDA ca fiind sigure pentru organismul uman). Dacă pigmenții organici ar fi naturali, atunci ar trebui să considerăm și acuarelele pentru pictat la fel de naturale (etichetate cu descriere de pigment organic), ceea ce este complet eronat.

5. Oxizii de fier folosiți în pigmenții pentru pigmentare au legătură cu cei care se folosesc în industria medicamentelor și a cosmeticelor?

          Lista aprobată de FDA a metalelor ce dau culoare (oxizii de fier) este aceeași cu cea a metalelor folosite în cosmetice, produse de make-up, medicamente și inclusiv alimente.

6. Pigmenții permanenți, folosiți pentru tatuajul corporal sunt pe bază de metale grele?

          Pigmenții corporali sunt compuși din coloranți organici (100% produși chimici) și ocazional sunt combinați cu dioxidul de titan – CI 77891 (pigment anorganic ce oferă non-culoarea albă).

7. Există în mediul înconjurător riscul de intoxicare cu metale grele comparativ cu folosirea coloranților din industria machiajului semi-permanent?

          Termenul de metale grele se referă la orice element chimic metalic, care are o densitate relativ mare și este toxic sau otrăvitor în concentrații scăzute. Exemple de metale grele: mercur (Hg), cadmiu (Cd), arseniu (As), crom (Cr), taliu (Tl) și plumb (Pb).

          Aceste metale grele au proprietatea de a se acumula în organismele vegetale, animale sau inclusiv în organismul uman. Dacă nu sunt atent monitorizate, plumbul și alte metale grele din soluri, aer și ape pot pune în real pericol mediul ambient și mai ales sănătatea umană.

          Principalele surse din care provin metalele grele în atmosferă sunt: industria metalelor neferoase, arderea combustibilului fosil și traficul rutier. În aer, metalele grele se găsesc sub formă de praf aflat în suspensie și praf sedimentar. La nivelul României, poluarea chimică a solului afectează circa 0.9 milioane ha, din care poluare excesivă circa 0.2 milioane ha; poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) și prin precipitații acide datorate SO2 (dioxid de sulf) are efecte agresive deosebit de puternice asupra solului și a fost identificată în special în zonele Baia Mare, Zlatna sau Copșa Mică.

          În privința pigmenților, FDA a reglementat coloranții cosmetici și alimentari, astfel încât nivelul metalelor toxice prezente să fie sub anumite procente, pentru a putea fi folosiți în siguranță.

8. Pigmenții cu oxizi de fier sunt magnetici?

          Clar nu! Ideea cum că particulele de pigmenți au 6 microni sau mai mult este complet greșită. Particula obișnuită de oxid de fier este mai mica decât un micron. Cu toate acestea particulele se atrag slab doar între ele formând aglomerate. Tocmai de aceea, oxizii de fier, sunt dispersați în glicerină, ulei de ricin, alcool, etc. Atunci când particulele sunt măsurate în suspensie, este ceva obișnuit să se obțină o măsurătoare a mărimii particulelor de 1-20 microni deoarece aglomeratele sunt măsurate separate de particulele individuale.

          Există totuși o excepție în cazul oxidului de fier negru, cu toate că este un metal inert, non-toxic, acesta este singurul ce conține proprietăți magnetice, dar efectul acesta poate fi susținut concret doar în cazul în care negrul din oxidul de fier este în cantitate mare.

          Concluzia este că, testul cu magnetul nu reprezintă un motiv de îngrijorare și în nici un caz nu este capabil să evalueze nivelul de toxicitate a pigmenților.

9. Dacă în urma procedurii de dermopigmentare a sprâncenelor, vindecarea indică nuanțe diferite de albastru, înseamnă că pigmentul conținea cantități mari de metale toxice?

          Modificarea negrului în vindecare, provine în urma faptului că, în timpul procesului de fabricare, unii producători obișnuiesc să adauge anumite cantități de pigment albastru (#56 sau phtalor blue) în pigmentul de culoare neagră. O altă cauză o constituie și faptul că, oxidul de fier se degradează rapid în nuanțe de gri în contact cu expunerea la soare.

10. Există riscul în urma dermopigmentării sau tatuării să i se interzică clientei folosirea RMN-ului de către medic?

          Este posibil deoarece s-au prezentat cazuri izolate în care pacientul a prezentat usturimi sau arsuri la nivelul pielii unde există un/o tatuaj/dermopigmentare. Toate simptomele au existat doar pentru o perioadă determinată de timp, fără repercursiuni permanente asupra zonei afectate. Există cadre medicale ce interzic folosirea acestor tipuri de tehnologii de către pacientul pigmentat, dar acest lucru se întâmplă în general atunci când aparatele RMN sunt în regim privat, ca o măsură de siguranță a echipamentului ce se poate decalibra și nu ca o măsură de siguranță pentru pacient.

11. Dioxidul de titan (TiO2), pigmentul ce oferă non-culoarea alba, folosit atât în pigmenții corporali cât și în cei semi-permanenți, datorită faptului că deține cea mai mare particulă, poate fi considerat pigment permanent?

Dioxidul de titan sau Alb 6 cu indexul de culoare 77891 este un pigment anorganic derivat din minerale. FDA, Agenția Americană pentru Administrarea Alimentelor și a Medicamentelor, listează acest ingredient drept colorant aditiv, scutit de certificare. Conform Directivei UE 1223/2009, acest ingredient are libertatea de a fi folosit în produse cosmetice (îngrijire personală sau make-up) atât timp cât se conformează specificațiilor FDA.

Tot în aceste condiții și conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeană acest ingredient poate fi folosit drept aditiv alimentar sub denumirea de E 171. Dar nu în ultimul rând, dioxidul de titan este mai des întâlnit în medicamente și dispozitive medicale. Drept dovadă, particularitatea lui de a fi permanent nu îl împiedică să fie folosit sub orice formă, dar mai ales, această caracteristică îl recomandă pentru a putea fi folosit în produsele farmaceutice cu protecție solară, fără prescripție medicală.

Te așteptăm cu drag la Cursul Acreditat de Dermopigmentare din cadrul Start Academy pentru a împărtăși cunoștințele și experințele cu voi!

Sunati ACUM!